Selim nu a fost prea vadit dranjat nici atunci cand "securitatea hotelului" i-a cerut sa se legitimeze si sa dea socoteala ca prelua o turista straina.

Pe drum, mi-a povestit despre familia lui, a raspuns la cateva telefoane,  aranjandu-si "businessul" pentru zilele urmatoare,  a scris mesaje si a raspuns la intrebarile mele curioase despre viata si secretele bedinilor din munti.

Sunt beduini isteti, instruiti, care au inteles ce inseamna turismul si cum pot sa tina pasul cu mersul lumii contemporane dar sunt foarte multi ignoranti. Din aceasta categorie fac parte cei care pot fi cumparati cu doi arginti.

Familia lui Selim si-a construit casa in Nuweiba dar are si cortul ei in munti. Nu prea mai locuiesc in cort fiindca l-au transformat in loc turistic si organizeaza seri beduine traditionale. E o afacere profitabila pentru care munceste toata familia: parinti, unchi si matusi si alti veri siverisori, 10 frati si surori plus sotii si sotiile lor.

Din cand in cand se saluta cu cate un unchi ce facea cale inversa spre Sharm el Sheikh, cu grupuri de turisti straini.

Selim are 28 de ani si-mi spune ca este necasatorit. Conform cartii lui de identitate are doar 23 de ani pentru ca l-au inregistrat abia in "vremurile modene"  cum spune el, dupa eliberarea Sinaiului.

Totusi pe inelarul stang, am vazut ca poarta o verigheta din argint, asa cum poarta tot barbatii musulmani casatoriti. (Religia musulmana interzice barbatilor sa poarte bijuterii din aur. Bujuteriile sunt numai pentru femei.) Ii spun ce cred si-mi raspunde ca este doar logodit, inca nu au fixat data nuntii. Trebuie sa mai adune bani.

Am trecut pe langa un grup de turisti plecati in safari cu 4x4. Din cand in cand Selim imi arata cate un drum care duce spre sate beduine.

O scoala pentru copiii beduinilor asezata la marginea soselei, parea parasita. Acum e obligatoriu sa trimita copiii la scoala, mi-a spus Selim cu orecare intonatie din care am dedus ca e un lucru despre care ar trebui sa spun ceva pozitiv.

Am vorbit despre beduinii bogatii si am aflat ca cea mai mare placere este sa-si cumpere masini scumpe si sa manace bine acompaniati de muzicanti si dansatoare frumoase. Atat si nimic mai mult.

Selim m-a intrebat razand "Ce le-ar mai trebui?"

La Nuweiba, Selim a dormit pe apucate cate 2 ore, 1 ora, intre vizitele mele. Ingrijorata de siguranta mea pe drumul de intoarcere l-am intrebat daca va putea conduce. M-a asigurat ca este obisnuit sa doarma cate 4 ore pe noapte. In rest conduce turisti pe drumul intre Nuweiba, Sharm el Sheihk, Taba  sau Sfanta Ecaterina. Doarme doar cat asteapta turistii. E greu sa doarma in masina, dar e obisnuit.

Am plecat din Nuweiba la 8 seara. Era deja intuneric. Drmul printre muntii Sinaiului este destul de greu si ziua. Selim cunoaste fiecare curba dar faptul ca fuma, vorbea la telefon si era nedormit m-a facut sa fiu mai stresata decat daca as fi condus eu insami. Era nemultumit de faptul ca soferii din sens invers nu foloseau luminile de intalnire si-l obligau sa incetineasca si sa traga mult pe dreapta, ca sa fie sigur ca nu se va intampla o nenorocire. In dimineata aceleasi zile un jeep condus de o femeie a omorat o beduina ce traversa soseaua impreuna cu  caprele ei.

Ne-am despartit in fata hotelului cu prmisiunea ca voi duce turisti la cortul sau pentru o seara beduina organizata de familia lui. O sa fie frumos acolo, noaptea sub stele, intre munti, m-a asigurat el. In plus, o sa faca un ceai cum numai acolo, la beduini, se gaseste.